OUG nr. 93/2023 reglementează salariul minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară, într-un an 2023 marcat de mai multe modificări succesive. Pentru domeniul construcțiilor, cadrul fiscal favorabil a fost menținut pe tot parcursul anului, însă cu diferențe importante între perioada de până la 31 octombrie și regimul aplicabil din 1 noiembrie 2023, odată cu creșterea salariului minim la 4.582 de lei.
Salariul minim în construcții în 2023: înainte și după 1 noiembrie
În primele 10 luni ale anului 2023, salariul minim în construcții a fost de 4.000 de lei. În această perioadă, salariații și angajatorii din sector au beneficiat de un pachet de facilități fiscale care a inclus scutirea de impozit pe venit, exceptarea de la contribuția la sănătate și aplicarea unei cote reduse a contribuției la pensii, de 21,25%. Aceste reguli au fost valabile numai pentru raporturile de muncă încadrate în condițiile prevăzute de legislația specială și pentru activitățile desfășurate în România.
Din 1 noiembrie 2023, salariul minim brut din construcții a crescut la 4.582 de lei. Odată cu această majorare, s-au schimbat și unele reguli de aplicare a facilităților fiscale. De aceea, pentru o înțelegere corectă, trebuie separat ce a fost valabil până la finalul lunii octombrie de ceea ce se aplică începând cu noiembrie.
Pentru perioada ianuarie-octombrie, facilitățile constau, în esență, în trei avantaje: scutirea de impozit pe venit, scutirea de la contribuția la sănătate și cota redusă de 21,25% pentru pensii. Aceste beneficii nu se aplică în mod automat tuturor veniturilor obținute de o persoană, ci doar salariului minim special și numai în situațiile prevăzute de lege. Ele vizează contractele individuale de muncă, nu alte tipuri de raporturi precum contractele de mandat, munca zilierilor sau alte forme contractuale care nu intră în această categorie. În plus, activitatea trebuie să fie prestată în România.

În plus, OUG 168/2022 prevede că neacordarea salariului minim de 4.000 de lei este sancționată, în acord cu Codul muncii, cu amendă de la 300 de lei la 2.000 de lei. Pentru diferenţele de obligaţii fiscale rezultate ca urmare a recalculării contribuţiilor sociale şi impozitului pe venit se percep dobânzi şi penalităţi de întârziere.
Condiții pentru aplicarea facilităților fiscale în construcții
Pentru a beneficia de regimul fiscal special, angajatorii trebuie să îndeplinească mai multe condiții cumulative:
- cifra de afaceri trebuie să provină în proporție de cel puțin 80% din activitățile prevăzute de Codul fiscal;
- veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor realizate de persoanele fizice vizate de scutire trebuie calculate la un salariu brut de încadrare de minimum 4.000 de lei pentru un program normal de 8 ore pe zi;
- scutirea se aplică pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 de lei inclusiv, obținute din salarii și venituri asimilate salariilor.
Facilitățile fiscale din construcții nu se raportează la toate veniturile obținute de salariat din diferite contracte de muncă. Dacă venitul din salarii este sub plafonul de 10.000 de lei la fiecare angajator și restul condițiilor sunt respectate, scutirea poate fi aplicată la nivelul fiecărui angajator. Pragul de 30.000 de lei a fost redus de trei ori prin OG 16. În anumite situații, facilitățile se pot aplica și contractelor cu timp parțial, dacă sunt respectate cerințele legale relevante.
Ce se schimbă de la 1 noiembrie 2023

Începând cu veniturile lunii noiembrie, mecanismul facilităților fiscale a fost ajustat. Nu mai este suficient să se analizeze situația la nivelul mai multor raporturi de muncă sau al mai multor plătitori, ci devin esențiale opțiunea exprimată de salariat și contractul pentru care se aplică scutirea.
- Scutirea de impozit se aplică la un singur angajator/plătitor, în limita plafonului maxim de 10.000 de lei. Partea care depășește acest plafon nu mai beneficiază de facilități fiscale.
- Scutirea de impozit se acordă acum pentru un singur contract de muncă, fie cu normă întreagă, fie cu timp parțial, pe baza opțiunii exprimate în scris prin declarație pe propria răspundere depusă la angajator sau plătitor.
- Din 1 noiembrie se datorează și CASS de 10%, iar cota de contribuție la CAS este de 21,25%; procentul de 3,75% nu se mai direcționează către Pilonul II. Aceste scutiri și cote reduse se aplică doar pentru partea din salariu care nu depășește 10.000 de lei. Pentru ce depășește acest nivel, taxarea se face integral, la fel ca în cazul unui salariat dintr-un domeniu care nu beneficiază de facilități fiscale speciale.
În practică, această schimbare înseamnă că angajatorii trebuie să fie mult mai atenți la modul în care aplică scutirea și la documentele prin care aceasta este justificată. O declarație depusă de salariat devine esențială pentru stabilirea contractului la care se aplică tratamentul fiscal favorabil, iar depășirea plafonului de 10.000 de lei anulează avantajul pentru suma excedentară.
De asemenea, angajatorii trebuie să verifice permanent încadrarea fiecărui salariat în condițiile legale, inclusiv în situațiile cu mai multe contracte sau cu raporturi de muncă parțială. Regimul fiscal special nu se aplică automat, ci presupune respectarea strictă a tuturor cerințelor prevăzute de legislația incidentă.
Photo credit shutterstock.com
Salariul minim construcții 2023: Aspecte cheie pentru angajatori în privința facilităților fiscale2023-11-142023-12-08https://www.lugera.ro/blog/wp-content/uploads/2020/10/logo-top-white02.pngLugera The People Republic’s Bloghttps://www.lugera.ro/blog/wp-content/uploads/2023/11/shutterstock_1712804020.jpg200px200px
latest posts published
Techo lunar para los ingresos extralaborales
Reges-Online y los administradores extranjeros: qué debes saber rápidamente
Decisión sobre la ampliación de la duración del permiso de acogida
Beneficios no imponibles – Los desafíos de aplicar el límite máximo
Locul de trabajo en REGES-Online: lo que deben saber los empleadores
Las situaciones en las que el empleador puede suspender el contrato de trabajo
Ser o no ser una persona madrugadora
Los errores más frecuentes en una carta de motivación y cómo corregirlos
Preaviso: qué ocurre con el salario, los bonos y los beneficios